Flori duhovniceşti pentru Măicuţa Domnului
Primeşte aceste flori duhovniceşti,
minunată Stăpână.
Adună-le cu mâna ta cea ascunsă
din a mea pustiită grădină.
Primeşte iubirea mea mică şi plânsă...
Iartă-mă şi ridică-mă în acele poveşti
pe care doar sfinţii care te-au iubit le cunosc.
Dă-mi să simt când te apropii de ale mele fereşti,
să cunosc paşii tăi nevăzuţi pe de rost...
Fii şi măicuţa mea, Împărăteasa Puterilor Cereşti,
atinge-mi sufletul cu toată dragostea ta,
arată-mi-te în toată lumina în care eşti
şi iartă-mă că-ţi cer aşa ceva.
Primeşte-aceste flori duhovniceşti
şi tot ce-i bun în inima mea.
Vino, Măicuţă!
Măicuţa Domnului, tu poţi
Să vii acum, aici, în toţi.
Vino dar tu, plutind, din astre,
Şi-atinge sufletele noastre.
Că mult Duh Sfânt a fost în tine
Când ai ţinut pe cel ce ţine
Tot Universul viu prin sine.
Tu ai născut pe cel ce are
Întreaga lume la picioare.
Vino dar tu, plutind, din astre,
Şi-atinge sufletele noastre.
Măicuţa îndurărilor
Măicuţa întristărilor, Regina vindecărilor,
acoperă cu haina ta cea îngerească
arsura minţii mele din focul relelor
şi vindec-o cu mila ta împărătească.
Vino ca şoapta, vino ca suspinul
şi, cu un strop din slava ta, cea nelumească,
alină-mi chinul
şi-ndreaptă mintea mea.
Vino ca noaptea, vino ca seninul,
ridică-mă din boala mea cea grea,
alină-mi chinul
şi-ndreaptă mintea mea.
Măicuţă bună
Măicuţă bună, caldă, tu stai în slava ta,
într-o lumină cum noi nu putem visa.
Acolo, în splendoare, nici umbra nu ajunge.
Aici, în ispăşire, e cald, e frig şi ninge...