Operele lui Constantin Brâncuşi (n. 19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj - d. 16 martie 1957, Paris) se vând la casele de licitaţie din lume la preţuri mari, care le justifică valoarea şi unicitatea.

Cunoscut pe întregul mapamond, cel care avea să schimbe viziunea asupra sculpturii şi asupra artelor, în general, la începutul secolului XX, marele Constantin Brâncuşi, supranumit "patriarhul sculpturii moderne", continuă să rămână... francez. De ce?! Pentru că acolo şi-a împlinit destinul şi opera; pentru că acolo se află, recompus, atelierul său parizian, din Impasse Ronsin, care cuprinde lucrările donate de către marele artist statului francez, împreună cu toată recuzita atelierului. Şi pentru că acolo, în pământul Franţei, îşi duce somnul de veci, în cimitirul Montparnasse. Poate de aceea francezii îl consideră al lor. Dar Brâncuşi aparţine lumii întregi; aparţine tezaurului cultural al omenirii.

România este însă posesoarea unicului ansamblu sculptural lăsat de Brâncuşi omenirii - Monumentul "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu.

Sculptorul, omagiat, ieri, la Academia Română

Ieri, la Academia Română a avut loc sesiunea omagială "Constantin Brâncuşi. Noi repere documentare", organizată de Secţia de Arhitectură, Arte şi Audiovizual. Momentul a fost prilejuit de împlinirea a 136 de ani de la naşterea lui Brâncuşi. Au fost prezente la eveniment importante personalităţi din artă şi cultură, academicianului Marius Sala, vicepreşedintele Academiei Române, revenindu-i misiunea... cuvântului omagial. Între invitaţii care au prezentat comunicări s-au aflat acad. Răzvan Theodorescu ("Brâncuşi şi Academia Română"); dr. Ioana Vlasiu, cercetător gradul I la Institutul de Istoria Artei "George Oprescu" ("Sfântul din Montparnasse"); Prof. univ. dr. Cristian Robert Velescu, Universitatea Naţională de Arte ("Brâncuşi şi sinteza artelor. Utopie sau realitat