Cercetătorul Steve Waller a prezentat, în cadrul unei conferinţe din Marea Britanie, o teorie inedită cu privire la apariţia misterioaselor pietre de la Stonhenge, scrie Daily Mail. Waller susţine că oamenii care au conceput monumentul neolitic au fost victimele unei halucinaţii auditive.

Cercetătorul este adeptul ideii că artiştii şi arhitecţii nu se inspiră doar din ceea ce văd, ci şi din ceea ce aud. El spune că, atunci când două sunete se suprapun, ele pot crea o iluzie ascultătorului.

Concret, Weller a explicat că, dacă pe platoul de la Stonehenge s-ar fi aflat, de exemplu, doi flautişti, în anumite puncte undele sonore ale celor două instrumente s-ar fi anulat reciproc, creând iluzia că acolo trebuie să se afle un obiect masiv care să le blocheze.

Ideea lui Waller, prezentată la Conferinţa anuală a Asociaţiei ştiinţifice americane, este susţinută de un experiment realizat de cercetător.

El a luat două grupuri de voluntari, i-a legat la ochi şi i-a pus să se învârtă în jurul a două boxe de unde se auzea muzică. Apoi, voluntarii au fost rugaţi să deseneze ce îşi imaginau că se află între ei şi boxe. Deşi, în realitate, între voluntari şi boxe nu se afla nimic, ei şi-au imaginat că ar exista diverse paravane care să blocheze sunetele, în locurile în care acestea se anulau reciproc.

„Dacă s-ar fi întâmplat aşa ceva în urmă cu 5.000 de ani, oamenii nu ar fi ştiut cum să explice fenomenul. Şi cum, în trecut, tot ce era inexplicabil era considerat un semn supranatural, oamenii ar fi simţit nevoia să construiască nişte blocuri de piatră care să se potrivească cu iluzia”, a explicat Waller.

Există o legendă care pare să confirme teoria lui Weller

Mai mult, cercetătorul a precizat că a călătorit din California natală în Stonehenge, unde a testat teoria sa, iar rezultatele au fost pozitive. „Până acum, nu a existat o explica