Primele două proiecte în parteneriat public-privat în valoare totală de 1,3 miliarde de euro vor ajunge pe masa investitorilor în câteva săptămâni atunci când dosarele vor fi postate în cadrul sistemului electronic de achiziţii publice (SEAP).
"Pentru a realiza investiţiile trebuie îndeplinite două condiţii. În primul rând, legea trebuie să devină operaţională. Săptămâna viitoare porneşte în SEAP segmentul dedicat parteneriatelor public-private. Al doilea element este conştientizarea partenerilor publici în privinţa modului în care poate fi promovată legea", a spus ieri Mihai Prisăcariu, director general al Unităţii Centrale pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat, instituţie responsabilă de proiectele pe această linie, la un seminar de profil organizat de Forum Invest.
Proiectele de investiţii în parteneriat public-privat au fost scoase pe tarabă de autorităţi încă de anul trecut atunci când Guvernul a aprobat o listă cu 17 obiective majore care ar urma să fie construite prin intermediul acestui tip de parteneriat. Pe listă sunt proiecte de investiţii precum cel al hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, un cartier de 10.000 de locuinţe în Ghencea, canalul Dunăre-Bucureşti sau centura de nord şi sud a Capitalei.
Până acum investitorii au dat însă dovadă de reticenţă în privinţa proiectelor de acest tip, având în vedere că până acum în România nu există niciun proiect major construit în PPP, iar cel pentru autostrada Comarnic-Braşov a eşuat lamentabil.
Ce proiecte sunt în block-start?
În acest moment singurele două proiecte intrate în linie dreaptă pentru lansarea oficială către investitori sunt cele pentru construcţia unui aeroport low-cost lângă Urziceni şi realizarea cadastrului general al României.
Dacă cele două proiecte vor fi finalizate, în economie vor intra 1,3 miliarde de euro, fonduri "injectate" de inve