Tensiunile acumulate în relaţiile dintre Germania şi Grecia au erupt sub forma unor declaraţii de o virulenţă fără precedent ale liderilor politici greci şi germani din cauza înmulţirii condiţiilor pe care statele din zona euro le cer Atenei în schimbul unui nou pachet de bailout. Germania este cea mai mare economie europeană şi principalul finanţator al planurilor anticriză europene, iar Grecia este o ţară care are nevoie de ajutor extern pentru a nu intra în faliment.
După ce miniştrii de finanţe din zona euro au decis să transforme, săptămâna aceasta, o reuniune pe tema salvării Greciei într-o simplă teleconferinţă din cauza neîncrederii pe care liderii europeni o au în promisiunile Atenei, ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble a sugerat ca Grecia să-şi amâne alegerile şi să instaleze un guvern tehnocrat, imun la influenţele politice, după modelul Italiei. Cu această propunere, Germania vrea să se asigure că termenii pe care-i cere Greciei în schimbul fondurilor de salvare sunt respectaţi, scrie Financial Times.
În replică, preşedintele grec Karolos Papoulias s-a lansat într-o defensivă "feroce" pentru a-şi apăra ţara, având ca ţintă în special Germania şi modul în care aceasta abordează criza din zona euro, notează The Guardian.
"Cu toţii avem obligaţia să punem umărul la muncă pentru a depăşi criza. Nu pot să accept ca ţara mea să fie insultată de Schauble. Nu pot accepta aceasta ca grec. Cine este domnul Schauble ca să insulte Grecia? Cine sunt olandezii? Cine sunt finlandezii?", a spus preşedintele grec. Papoulias a renunţat la salariul pe care-l primeşte ca şef de stat în semn de solidaritate cu grecii care au probleme din cauza austerităţii.
Eforturile de salvare a Greciei au pornit de la premisa că un default al statului elen ar produce şocuri devastatoare în economie şi pe pieţele financiare şi ar reprezenta o lovitur
