Tinerii cercetători plătiţi prin POSDRU sunt victimele unui sistem încâlcit: banii de burse există, însă Ministerul Educaţiei e depăşit de cererile de rambursare. Sursa: AMEL EMRIC

Doctoranzii au de aşteptat câte patru-şase luni până să primească banii pe care, în mod normal, ar trebui să îi ia lunar.

Mulţi dintre ei au renunţat la serviciu şi alte surse de venit, bazânduse pe bursă, şi au ajuns acum să trăiască din împrumuturi.

Adevărate drame se petrec în familiile cu copii şi rate la casă, în care ambii soţi sunt doctoranzi plătiţi prin POSDRU.

"Hiba" e la Ministerul Educaţiei, unde universităţile trimit cererile de rambursare: acestea sunt prea multe, angajaţii care se ocupă de dosare, prea puţini.

"Nu e normal ca la 31 de ani să iau bani de la familie"

"De câte ori cerem socoteală de la Universitate ni se spune să avem răbdare. E uşor să spui asta când ai burta plină", spune Marian Verziu, care are o bursă post-doctorală de 4.100 de lei, bani pe care îi primeşte haotic. În rest, ia cu împrumut.

Ruşinea de fi bursier

"Mi-e ruşine că am ajuns la 31 de ani şi trebuie să mă ajute familia. Şi cel mai rău, e că de câte ori cer bani împrumut nu ştiu să spun când îi dau înapoi. Niciodată nu ni se spune când urmează să luăm bursa".

O altă nemulţumire a lui Marian este că Universitatea din Bucureşti nu-i asigură condiţiile necesare pentru studiu.

"Eu am obligaţia de a face cercetare, de a publica articole, însă nu am cum să fac documentarea. Trebuie să citesc articole din reviste de prestigiu, dar Universitatea îmi oferă acces limitat la aceste publicaţii".

"Noroc că sunt români"

La Academia de Studii Economice din Bucureşti, întârzierile de rambursare au fost şi de opt-nouă luni. Universitatea a făcut un credit pentru a-şi putea plăti doctoranzii şi postdoctoranzii, dar, chiar şi aşa, bursele tot întârzie. @