Sambata, 18 februarie, biserica noastra crestin-ortodoxa ii pomeneste pe cei trecuti la Domnul, mosii si stramosii nostri, care nu mai sunt pe pamant. Ziua este cunoscuta drept Sambata mortilor sau Mosii de iarna si intotdeauna se sarbatoreste inaintea duminicii Infricosatoarei Judecati.
In aceasta zi, sunt pomeniti in biserica, dupa Sfanta Liturghie, si cei care, din diferite motive, n-au avut parte de slujbele randuite la inmormantare.
Se spune ca, in aceasta zi, sufletele mortilor vin pe pamant, asa ca se da de pomana mancare gatita, cei decedati hranindu-se din mireasma sau aburii fierturilor, in asa fel incat sa le ajunga pentru un intreg an. Potrivit obiceiului, se dau de pomana colive, colaci, piftii, sarmale, placinte, fructe, vin, nu bere si nu sucuri, si lumanari aprinse.
Din felurile de mancare care se dau pentru pomenirea mortilor, macar unul singur trebuie sa fie fierbinte, deoarece exista credinta ca cel decedat se hraneste cu aburul care ajunge pana la el.
Sunt credinciosi care dau de pomana ceea ce i-a placut decedatului mai mult sa manance si sa bea, pe cand vietuia pe pamant, crezand ca asa acesta sa va bucura mai mult de pomana. Farfuriile cu mancare gatita trebuie sa aiba si tacamuri, lingura si furculita, pentru ca mortii sa aiba cu ce servi bunatatile gatite pentru pomenirea lor.
La mormintele rudelor este obligatoriu sa se aprinda macar doua lumanari care, se spune, ca au rolul de a incalzi sufletele mortilor.
Persoanele care primesc pomana de sufletul mortilor trebuie sa spuna bogdaproste, cuvant care provine din slava veche, "Bogda prostit" si care inseamna Domnul sa-i ierte (pe mortii tai).
Demult, ziua mosilor de iarna era numita si "sambata piftiilor" sau "sambata ursului", singura zi cand se mancau piftii sau racituri, cum li se spune in zona Moldovei. Dac
