În iulie 1518, oraşul Strasbourg a fost scena unei epidemii bizare, relatează www.ditadifulmine.com
Într-o frumoasă zi de vară din 1518, o femeie a coborât pe stradă şi, brusc, a început să danseze continuu, ore în şir. În următoarele şapte zile i s-au alăturat alte 100 de persoane. După o lună, străzile au fost luate cu asalt de peste 400 de dansatori parcă înnebuniţi. Epidemia de dans din 1518 este unul dintre cele mai absurde cazuri de isterie religioasă în masă. Aparent fără un motiv, până în august, peste 400 de persoane au fost cuprinse de o poftă nebună de a dansa, neîntrerupt, ziua şi noaptea. Epidemia s-a terminat doar la începutul lunii septembrie, când balerinii au fost internaţi într-un sanatoriu pentru a fi îngrijiţi. Autorităţile s-au convins de faptul că persoanele „contaminate“ de febra dansului, dacă nu ar fi dat curs acestei porniri, ar fi suferit grave probleme de sănătate. Astfel că au decis să trimită în stradă muzicieni, care, cu toba şi flautul, au încercat să ţină ritmul pentru dansatori. Însă, cum este uşor de imaginat, nici dansul continuu timp de câteva zile nu este benefic pentru sănătate, cea mai afectată fiind inima. Unii dintre dansatori au făcut infarct şi au murit sau pur şi simplu au căzut fără răsuflare la pământ din cauza căldurii.
Deschizătoare de drum
Cea care a dat startul acestui dans nebunesc a fost Frau Troffea, care patru zile s-a agitat nonstop. Imediat după ea, alte 34 de persoane au „intrat în horă“. În foarte scurt timp, frenezia dansului cuprinsese 100, 200, până a ajuns la 400 de persoane. Mai mulţi astrologi şi medici ai acelor vremuri au spus că este vorba de o aliniere deosebită a planetelor sau de fenomene supranaturale. Această epidemie de dans nu a fost prima în Europa. În 1374, o altă epidemie de dans a afectat Belgia, nord-estul Franţei şi Luxemburgul, însă nu există consemnări a
