Pe majoritatea cititorilor, textul care urmează nu cred că îi va interesa. E vorba de jurnalişti - soarta lor, ca breaslă, nu preocupă publicul consumator, cum nu preocupă nici soarta ghildei groparilor, gunoierilor sau proxeneţilor, câtă vreme prestează.

Sunt silit să îl scriu, totuşi, pentru că din ce-am declarat la tv în legătură cu mârşăvia mediatică "Boc la nudul gol", distinşii mei colegi întru jurnalism au scos nişte traduceri în turceşte.

"CT Popescu cere eliminarea din presă a lui c". C de la curnalist -versiunea avansată a gurnalistului - cum îl voi numi în continuare pe autorul mârşăviei.

O aberaţie săltăreaţă, în trepte. În ce calitate poate să ceară numitul CT Popescu eliminarea cuiva din ceva? În calitate de muncitor cu pixul?

Cui s-o ceară? Lui Voiculescu -Varanul? Păi, când dl Dan Voiculescu declara că jurnaliştii sunt "noii securişti", acest CT Popescu l-a numit "vechi securist" şi "Sconcsul" (Varan l-a botezat ceva mai târziu), drept care trustul Intact s-a retras din Clubul Român de Presă, al cărui preşedinte era zisul CT Popescu.

Şi, în fine, din ce să fie eliminat curnalistul? Din presă? Păi, mai avem în România o entitate numită presă sau tot ce se vede e, cu din ce în ce mai rare excepţii, o strânsură de prestatori de servicii, între bordel, politică şi pompe funebre, ucigaşi cu simbrie ai limbii române?

Am spus, fireşte, cu totul altceva: că soluţia ar fi putut fi, când mai era posibil, autoreglementarea în interiorul breslei, concretizată într-o licenţă de jurnalist care să poată fi ridicată, în cazul unor infracţiuni ca agresiunea video împotriva intimităţii persoanei, de către un organism profesional echivalent Ordinului Jurnaliştilor din Italia.

Prin urmare, numitul Popescu nu a cerut să fie dat afară curnalistul din televiziunea unde prestează, ci doar ca un Consiliu de Onoare să-i poată retrage dr