Recensământul de anul trecut relevă o creştere importantă a numărului de cetăţeni care se declară rromi, în vreme ce toate celelalte etnii cunosc, ca şi românii, cifre în scădere.

Ordinea din clasamentul minorităţilor se păstrează la fel ca şi la recensământul din 2002, dar în cifre absolute sunt scăderi la toate etniile, cu excepţia rromilor: maghiarii sunt pe primul loc (1,238 milioane de persoane, în populaţia stabilă), rromii sunt pe locul al doilea (619.000 de persoane), poziţia a treia este ocupată de ucraineni (51.700 de oameni) şi germani (36.900 de persoane). Ponderea românilor în populaţie este în uşoară scădere faţă de ultimele două recensăminte: de la 89,5%, în 2002, acum este de 88,6%.

Maghiarii îşi păstrează ponderea

Maghiarii s-au împuţinat între ultimele recensăminte într-un ritm constant: dacă din 1992 şi până în 2002 au scăzut cu 193.000, acum sunt cu aproape 200.000 mai puţini faţă de 2002. Diminuarea procentuală este insignifiantă, ţinând cont de scăderea populaţiei totale a României. Astfel, dacă în 2002 maghiarii reprezentau 6,6%, acum sunt cam tot atât (6,5%).

Până nu vom avea rezultatele finale ale recensământului nu ştim însă care este numărul total al cetăţenilor români de etnie maghiară. Este posibil ca numărul votanţilor să se fi păstrat, iar cei 200.000 de maghiari lipsă să se regăsească în circumscripţiile de vot de afară, fiindcă sunt emigraţi.

Rromii, singurii pe creştere

Din datele pe etnii cuprinse în rezultatele provizorii făcute publice de către Institutul Naţional de Statistică (INS), rromii sunt singura etnie în care populaţia a sporit. La ei apare o creştere cu 70% a ponderii lor în totalul populaţiei stabile. Recensământul din 2002 consemna 535.140 de persoane de etnie rromă, ceea ce însemna 2,46% dintr-o populaţie totală de 21.680.974 de oameni. Acum, rromii reprezintă 3,2% din total, graţie