Pentru a se pune pe picioare, Grecia are nevoie de un plan de salvare. Multi specialisti din domeniul financiar-bancar considera ca cea mai buna solutie pentru Grecia ar fi adoptarea unui set de masuri similare celor care, candva, au alcatuit planul Marshall.
Acest scenariu, insa, nu este usor de pus in practica si, probabil, majoritatea celor care mizeaza pe astfel de masuri sunt constienti ca recomandarea lor nu are mari sanse de reusita. Iata si de ce:
Un plan se investitii extern, cu siguranta, ar ajuta Grecia sa-si recapete competitivitatea. Acesta ar putea, de exemplu, sa asigure fondurile necesare imbunatatirii infrastructurii. Totodata, i-ar putea ajuta pe cei care doresc sa-si infiinteze o firma. Un plan Marshall ar fi putut fi extrem de util Greciei, ar fi ajutat tara sa iasa, partial, din colaps, scrie Deutsche Welle.
Cei care se bazeaza pe astfel de masuri ar trebui sa se uite mai atent la istoria planului Marshall. Atunci, dupa Al Doilea Razboi Mondial, SUA "pompeaza" in Europa Occidentala 13 miliarde dolari, dintre care 1,4 miliarde merg catre Germania de Vest.
Diferentele dintre atunci si acum
Numai ca, in 1948, in Germania de Vest existau anumite circumstante pe care in Grecia actuala nu le intalnim: atunci, Germania era inca impartita pe zone iar despre o decizie proprie, despre cum sa fie impartiti si cheltuiti banii, nici nu putea fi vorba. Decizia, cu privire la folosirea resurselor financiare, era in totalitate in mainile fortelor de ocupatie.
Banii erau dati de SUA sub forma de credit, iar Germania Vestica raspundea gestului financiar cumparand bunuri si materie prima din State. Mai intai, se pune accent pe refacerea infrastructurii energetice si dezvoltarea ramurilor din industria grea.
Restul sumelor creditate au fost utilizate pentru a incuraja renasterea clase
