Finanţele au primit normă: să aducă la buget, în termen de 60 de zile, o sumă egală cu 1,5 la sută din PIB, prin combaterea evaziunii fiscale. Premierul Mihai Răzvan Ungureanu, care şi-a început mandatul cu două decapitări, a fost foarte ferm în această privinţă, indicându-le inspectorilor să pornească asaltul asupra producătorilor şi comercianţilor de alcool şi de produse vegetale. Parcă-i văd descinzând în distilerii, angrouri şi pieţe, înarmaţi cu legea, lucru care, fie că va duce sau nu la îndeplinirea planului, va determina, cu siguranţă, scumpirea poşircii şi a legumelor de pe tarabă, fiindcă evazioniştii trebuie să-şi scoată şi ei de undeva taxele către stat şi banii pentru şpagă. Premierul nu este singur în această misiune „de siguranţă naţională” – cum a numit-o -, ministrul de Finanţe, de Interne, cel al Economiei, cel al Justiţiei şi şeful ANAF i-au ţinut isonul, de unde se poate deduce că noul Executiv este pus pe fapte mari. Fiecare guvern a declanşat însă o luptă cu evaziunea şi a pierdut-o.

Fostul prim-ministru, Emil Boc, era de-a dreptul ameninţător. „Am cerut ministrului Finanţelor şi şefului ANAF explicit, ca atribuţii de bază, combaterea evaziunii fiscale şi gestionarea fondurilor UE. Voi fi cu ochii pe ei in fiecare lună, pentru că am modificat legislaţia tocmai pentru a asigura instrumente suplimentare în combaterea evaziunii fiscale. Dacă nu voi vedea rezultate, vor pleca", declara el, în 2010. În consecinţă, ministrul Vlădescu a plecat, dar din cu totul alte motive, Sorin Blejenar, care recunoştea că personalul Gărzii Financiare ia mită, se află în fruntea ANAF şi acum, iar evaziunea fiscală a rămas, după creşterea TVA, un sector la fel de prosper, fiind estimată la 18 miliarde de euro, adică 17 la sută din PIB. Date fiind repetatele eşecuri ale guvernelor în combaterea corupţiei şi a economiei subterane, cetăţenii au dreptul ca, pâ