În mod paradoxal, economişti sau miliardari americani de seamă relativizează criza din Grecia şi laudă iniţiativele lui Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene. Cum se explică acest lucru?

Vasile Damian:

Doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru Economie, un expert în globalizare şi un miliardar filantrop – iată participanţii prestigioşi la o conferinţă coorganizată de New York Review of Books despre care ne relatează corespondentul ziarului Les Echos. În mod paradoxal, în timp ce criza greacă îşi atinge la Bruxelles şi Atena paroxismul, de cealaltă parte a Atlanticului, economiştii par mai puţin îngrijoraţi privind riscurile de contagiune în restul zonei euro. Asta nu înseamnă că aprobă politica de rigoare fiscală promovată de Berlin. Vasile Damian: Cum se vede criza peste ocean

Pentru Jeffrey Sachs, această politică este „ghidată mai ales de motive ideologice”. Nu, americanii sunt încrezători mai ales în capacitatea lui Mario Draghi de a duce o politică agresivă pentru a evita un „credit crunch”, adică o criză a lichidităţilor. Pentru americani, preşedintele Băncii Centrale Europene are de departe cea mai mare putere în Europa şi asta îi linişteşte, mai ales pe Paul Krugman. Laureatul Premiului Nobel pentru Economie, se ştie, este un aprig opozant al austerităţii – „austeritatea în timp de depresiune este o idee foarte proastă”, spune Krugman.

Acelaşi economist apreciază iniţiativa lui Draghi de a cumpăra, fără s-o spună public, datoria suverană a ţărilor în dificultate. Pentru Krugman însă, politica actuală din Europa nu poate duce decât „100%” spre o recesiune.

Miliardarul şi filantropul american de origine maghiară George Soros este şi el de părere că „criza financiară globală rămâne încă putenic înrădăcinată” mai peste tot. În opinia sa, „Europa ar trebuie să fie capabilă să-şi rezolve problemele singură”, adic