Ministrii de Finante din Zona euro sunt asteptati sa adopte al doilea pachet de finantare pentru Grecia, care are ca drept scop reducerea datoriilor din aceasta tara. Sursa imagine: dw.de
Atena are nevoie disperata de cele 130 de miliarde de euro pentru a evita intrarea in incapacitate de plata.
Multi economisti cred insa ca imprumutul nu va rezolva decat partial problemele.
Grecii vor ca tara sa ramana in Zona euro, dar sunt striviti de masurile de austeritate.
In schimbul imprumutului de 130 de miliarde de euro Atena a acceptat sa implementeze reforme si masuri de austeritate dureroase, care au atras furia demonstrantilor din intreaga tara.
Franta s-a aratat increzatoare in atingerea acordului.
Duminica, premierul elen Lucas Papademos a plecat la Bruxelles, pentru a incerca sa incheie acordul.
Planul de salvare include si anularea a 100 de miliarde de euro datorii, in conditiile in care creditorii privati accepta reducerea cu 70% a ceea ce le datoreaza Atena.
In schimb, ei vor primi bani si noi obligatiuni, ce vor ajunge la maturitate in 30 de ani.
Dupa cinci ani consecutivi de recesiune, Grecia are o datorie de peste 160% din PIB.
In octombrie, liderii din zona euro si FMI au cerut Atenei sa isi reduca datoria la cel mul 120% din PIB pana in 2020.
Multi economisti se indoiesc ca aceasta tinta poate fi atinsa.
Masurile adoptate recent de Parlament prevad reduceri in valoare totala de 3,3 miliarde de euro ale salariilor si pensiilor, precum si ale cheltuielilor cu apararea si asistenta medicala.
Duminica, mii de persoane au protestat la Atena fata de noile masuri.
Unii ministri de finante din zona euro pun sub semnul intrebarii angajamentul Greciei, iar altii se tem ca, chiar si cu acest nou pachet de salvare, Atena nu va reusi sa isi reduca suficient datoria.
Sursa: REUTERS
