Soarta Greciei se decide luni la Bruxelles: miniştrii de finanţe din Zona Euro sunt aşteptaţi să-şi dea girul pentru un nou ajutor de 130 de miliarde de euro pentru statul elen, dar şi pentru ştergerea parţială a datoriei deţinute de creditorii privaţi, în valoare de 100 de miliarde de euro. Miza: salvarea Greciei de la intrarea în incapacitate de plată.

Grecia are nevoie urgent de bani: în 20 martie trebuie să dea înapoi 14,5 miliarde de euro. Pentru evitarea unui scenariu catastrofal, planul de ştergere parţială a datoriei, operaţiune care ar urma să dureze mai multe săptămâni, trebuie lansat săptămâna aceasta. Orice nouă amânare va însemna sfârşitul Greciei, avertizează analiştii.

Liderii europeni par şi ei conştienţi de acest lucru şi, cel mai probabil, nu vor mai întârzia o decizie. O spun miniştrii de finanţe austriac, francez şi german. Problema este că, la schimb, Greciei i s-au impus noi măsuri de austeritate, ultimele aprobate la sfârşitul săptămânii trecute. Tot la schimb, Grecia va trebui să accepte să fie supravegheată. Ministrul austriac de finanţe spune că nu e vorba de „uzurparea suveranităţii pe chestiuni de buget” dar că supravegherea în cazul Greciei e necesară. Şi comisarul european pentru justiţie a avertizat că „solidaritatea nu este gratuită”. „Banii nu trebuie aruncaţi într-o prăpastie fără fund”, a avertizat Viviane Reding.

Presiunile asupra Greciei din partea Uniunii Europene sunt cu atât mai mari cu cât FMI aproape că şi-a luat mâinile de pe Grecia: contribuţia fondului la acest al doilea pachet financiar este minimă, scrie presa occidentală. Wall Street Journal scrie că FMI se teme că s-a expus deja prea mult, ceea ce face misiunea statelor europene şi mai dificilă.

FMI urmează să asigure 13 miliarde de euro, au declarat surse apropiate situaţiei, astfel că statele zonei euro vor fi nevoite să pună la dispozi