Spania are unul dintre cele mai performante sisteme sanitare din lume, printre primele zece potrivit Organizatiei Mondiale de Sanatate. Statul acopera costurile pentru aproape toate serviciile medicale, iar asiguratii scot bani din buzunar doar pentru medicamentele cu reteta. Teoretic, si in Romania ar trebui sa se intample la fel, dar sectorul sanitar autohton sufera de mult timp de o cronica subfinantare, dar si de o proasta gestionare a fondurilor.
Am pasit in Spitalul Clinic din Barcelona cu oarece frica, „mostenita" dupa experientele din spitalele din Romania. Nici nu mi-am inchipuit ca intr-o zona aglomerata a orasului de pe coasta Mediteranei, pe o artera ingusta, se gaseste una dintre cele mai performante unitati sanitare ale Europei. Intrarea in spital poate fi mai curand confundata cu cea a unei cladiri de birouri sau chiar a unui hotel; imediat, in capul unei suite de scari, in stanga, se gaseste receptia, acolo unde sunt inregistrati si indrumati pacientii catre diferitele specializari. Spitalul, fondat acum mai bine de un secol, nu isi arata nici pe departe varsta. Peretii imaculati incadreaza culoare largi, strajuite de pomisori in ghivece, o pata de culoare intr-un mediu auster.
Este trecut de ora 4 dupa-amiaza, dar pacienti nu sunt prea multi. Cel putin la parter, unde pot numara pe degetele de la o mana cate persoane asteapta in fata cabinetelor. Adevarata forfota este dincolo de usile glisante, care se deschid doar cu cardul si unde am putut patrunde pentru cateva momente. Totul este bine securizat si controlat, curatenie luna, iar marmura neagra da o nota de eleganta unui mediu de altfel rece, dominat de scaunele din plastic dur. Spitalul este organizat pe mai multe etaje, unde se afla departamentele care acopera probleme medicale de la cele cardiologice, pana la cele neurologice sau de medicina interna, pe langa urgente.
Ma
