Miniştrii de Finanţe din zona euro se întâlnesc astăzi pentru a decide dacă Grecia a luat măsuri sificiente pentru a merita împrumutul de ajutor.

Atena are nevoie de the 130 miliarde de euro pentru a evita falimentul la mijlocul lui martie, când ar trebui să aibă loc plata unei sume uriaşe de 14,5 miliarde euro, din datoria sa guvernamentală.

Duminică, premierul grec, Lucas Papademos, a mers la Bruxelles pentru a încerca să încheie acordul.

Secretarul general al Trezoreriei americane, Timothy Geithner, a declarat că SUA încurajează FMI să susţină ajutorul, dar nu e clar cu cât va contribui FMI. Planul de ajutor ar urma şi să şteargă 100 miliarde de euro din datoria Greciei, creditorii privaţi au acceptat o reducere de 70% a datoriei guvernului elen.

Falimentul, o "aventură periculoasă"

Cinci ani de recesiune continuă au făcut ca Grecia să aibă acum o datorie care este de peste 160% din PIB-ul său.

Planuri pentru falimentul Greciei, potenţial cu părăsirea zonei euro, au fost realizate în Germania, deoarece UE începe să realizeze faptul că datoria Greciei nu mai poate fi ţinută sub control -cu sau fără al doilea împrumut. Ministerul german de Finanţe a insistat activ ca Grecia să se declare falimentară, scrie corespondentul la Bruxelles al ziarului britanic "The Telegraph".

Totuşi, ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a cedat ulterior presiunilor intense din Franţa, Italia şi SUA.

"Dacă Grecia poate implementa toate măsurile necesare până la sfârşitul lui februarie şi clarifica toate celelalte chestiuni aflate în discuţie, al doilea pachet de ajutor poate fi aprobat", a spus el.

Ministrul de Finanţe al Austriei, Maria Fekter, a spus că Grecia va fi supusă unor condiţii stringente dar că "majoritatea" ţărilor euro nu vor să rişte o aventură periculoasă care ar costa, în final, mai mult. "Nu vom abando