FMI decide luni seară suma exactă cu care va contribui la noul pachet financiar pentru salvarea Greciei, însă presa economică estimează că FMI nu va participa la el decât cu 13 miliarde de euro, în timp ce greul va fi dus de Uniunea Europeană. Motive ar fi destule: printre altele, instituţia se teme că s-a expus deja prea mult la problema crizei datoriilor europene, dar şi pentru că nu mai crede în salvări miraculoase... În plus, FMI are propriile probleme şi cere să fie refinanţată, aşa cum notează luni Wall Street Journal.

Care sunt posibilele cauze ale acestei situaţii?

FMI a împrumutat deja Grecia cu 30 de miliarde de euro, în cadrul primului pachet financiar de 110 miliarde de euro. În mod normal, fondul poate împrumuta un stat membru în anumite limite. Concret, un stat nu poate primi mai mult de şase ori cota sa la FMI. În cazul Greciei, vorbim deja de depăşirea de 30 de ori a cotei deţinute de statul elen la Fondul Monetar.

Wall Street Journal scrie însă că problema e alta: FMI a început să se teamă că s-a expus prea mult la problema datoriilor din zona euro. Pe lângă sprijinul acordat Greciei, FMI a acordat 22 de miliarde şi jumătate de euro pentru Irlanda, 26 de miliarde de euro pentru Portugalia, alte două „bombe cu ceas”. Aşadar, sprijinul acesta devine riscant pentru FMI.

În plus, instituţia financiară nu prea mai crede în salvări miraculoase: analiştii Fondului Monetar Internaţional estimează că, peste opt ani, datoria Greciei va atinge 129% din Produsul Intern Brut, un nivel peste cel de 120% considerat „realist” şi „sustenabil” de economişti în octombrie. Analiza pune aşadar sub semnul îndoielii capacitatea statului elen de a-şi mai plăti vreodată datoriile, scrie The Wall Street Journal.

În fine, FMI se confruntă cu propriile probleme: instituţia financiară cere să fie refinanţată. Fondul estimează că ar avea nevoie