După ce duminică autorităţile de la Teheran au anuntat că sistează vânzările de petrol către Franţa şi Marea Britanie, luni Iranul ameninţă că va întrerupe livrările de ţiţei şi altor ţări europene dacă „Europa îşi continuă acţiunile ostile”. Parisul şi Londra sunt considerate a fi vârful de lance al celor care promovează ideea unor noi sancţiuni împotriva Iranului din cauza programului său nuclear. Pe cine vizează acum Teheranul?

Vasile Damian:

Preşedintele companiei naţionale iraniene de petrol nu s-a abţinut să-i numească pe următorii care riscă să rămân fără ţiţei iranian: e vorba de Germania, Spania, Italia, Portugalia şi Olanda. Ameninţarea cu represalii din partea Teheranului survine după ce, în luna ianuarie, Uniunea Europeană a decis să instaureze începând cu 1 iulie un embargo pe aprovizionările cu petrol iranian, măsură luată în cadrul înăspririi sancţiunilor europene contra controvesatului program nuclear iranian. Vasile Damian: Cine pierde şi cine câştigă din sistarea livrării de haz iranian

Cu alte cuvinte, oprirea livrărilor către Franţa şi Marea Britanie - poate şi altor state europene - este în mare parte simbolică. Dacă francezii şi britanici s-au întors deja către alte pieţe, sistându-şi cumpărăturile din Iran în perspectiva embargoului care va intra în vigoare peste patru luni de zile, nu la fel de uşor se va rezolva cazul altor state care depind mult mai mult de ţiţeiul iranian. Astfel, ţările de la Mediterană cum ar fi Italia, Spania şi Grecia, sunt primele cliente ale ţiţeiului iranian - 30% din importurile Greciei şi 13 procente din cele ale Italiei sunt de origine iraniană.

Anul trecut, Iranul a vândut circa 20% din exporturile sale către Uniunea Europeană. Dacă acest volum scade, Teheranul „nu va avea probleme să-şi vândă marfa în altă parte, întrucât cererea de ţiţei iranian a crescut pe pieţele internaţi