"Deşi mai aveam încă un an de contract cu Viborg, am simţit că cel mai bine pentru mine e să mă reîntorc în ţară. De ce? Sunt mai multe motive. Pentru că am ajuns la 32 de ani, mă gândesc din ce în ce mai mult la ce voi face când voi termina cu cariera sportivă. În plus, îmi lipsesc familia, logodnicul, prietenii. Deşi nu foarte încântaţi de idee, cei de la Viborg mi-au acceptat decizia şi au fost de acord să încetăm colaborarea, deşi mai aveam încă un an de contract. De ce am ales Iaşiul ca următoare destinaţie? Pentru că în urma zecilor de conversaţii pe care le-am avut, atât cu finanţatorul Florin Zamfir, cât şi cu antrenoarea Victorina Bora, am descoperit acolo un plan ambiţios şi atractiv, o conducere entuziastă şi deschisă. Sper din suflet că voi reuşi să mă adaptez noilor condiţii şi că voi reuşi să pun o mână serioasă la îndeplinirea planului pe care l-au început deja în urmă cu un an", a declarat Cristina Vărzaru.
Căpitanul naţionalei a făcut referiri şi la încheierea carierei la echipa naţională, în vara acestui an: "Pentru mine handbalul de cea mai înaltă performanţă se incheie în vară, atunci când mi-am anunţat şi retragerea de la naţională. Faptul că voi merge la o echipă care nu joacă, cel puţin pentru moment, în cupele europene, nu face noul angajament mai puţin motivant. Din contră, se potriveşte perfect cu ceea ce-mi doresc eu, şi anume, reintegrarea în sistemul românesc, apropierea cu un pas de ceea ce va însemna viaţa de după terenul de handbal. Îmi doresc să-mi închei frumos cariera şi sper că aranjamentul va fi de bun augur pentru ambele părţi".
Cristina Vărzaru a mai declarat, luni, pentru site-ul fostei campioane a Europei, că nu s-a simţit nicăieri atât de iubită şi respectată ca la Viborg. "Întotdeauna am luat deciziile cu inima, iar acum inima îmi spune că este timpul potrivit să mă întorc acasă, lângă familie şi prietenul meu
