Cu câteva zile înainte de începerea Postului Mare, în satele harghitene se dezlănţuie veselia. Este vorba despre un obicei cunoscut sub numele de „Farsang”, sărbătorit atât în Harghita, cât şi în Covasna şi Mureş. În ultimele zile din Farsang, veselia, „nebunia” şi petrecerile pun stăpânire peste satele secuieşti. Astfel, localităţile care şi-au păstrat tradiţiile cu sfinţenie, au propriul rit, propriile scenete, însă, în ultimul timp, „se trezesc” şi reînvie aceste tradiţii tot mai multe comunităţi locale secuieşti. De douăzeci de ani, la iniţiativa Centrului Cultural Judeţean (CCJ) Harghita, grupurile acestor sate se reunesc, pe rând, într-una dintre localităţi. În acest an, gazda evenimentului a fost Ocna de Jos. Cu trei zile înainte de eveniment, membri comunităţii s-au pregătit, pentru a-şi demonstra ospitalitatea. În timp ce copiii construiau oameni uriaşi de zăpadă, tinerii „fabricau” păpuşi din paie. Bărbaţii pregăteau ţuica şi vinul, dar şi lemnele pentru focul gospodinelor, care au pregătit cu măiestrie bucate tradiţionale destule, pentru a-i hrăni pe cei peste o mie de oaspeţi. În ciuda gerului ce caracterizează Harghita, sâmbătă dimineaţă satul a devenit neîncăpător, fiind „invadat” de 13 grupuri, formate din sute de oameni îmbrăcaţi în port popular sau mascaţi, acompaniaţi de lăutari. Începând de la prânz, alaiurile au colindat în lung şi-n lat străzile din Ocna de Jos, cântând, dansând şi dând foc unor păpuşi din paie, păpuşi ce simbolizează păcatele omeneşti şi spiritele rele. Ei şi-au prezentat scenetele spontane şi pline de umor, iar sătenii i-au aşteptat în faţa porţilor cu mese pline cu bunătăţi. Înmormântarea „Farsangului” Directorul CCJ, etnograful Ferencz Angéla, ne-a declarat că scenetele dramatice ale grupurilor mascate conţin umorul caracteristic secuilor, lumea întoarsă, schimbul de roluri, alegerea perechii. „Alaiul de înmormântare a Far