Grecia rămâne în zona euro. Informaţia a fost comunicată în zorii zilei de marţi, când s-a concretizat că ajutorul public de 130 de miliarde va fi deblocat pentru Atena, căreia i s-au sters şi 107 miliarde de euro din datorie. Euforia financiarilor UE este însă absentă în marginea acestui eveniment fără precedent în lumea finanţelor mondiale, întrucât factura proastei gestiuni a finanţelor greceşti se mută de la Atena. Dar încotro merge ea acum? Mai exact, cine pierde în cadrul acordului de luni noapte?

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan:

Creditorii privaţi, băncile private care deţineau obligaţiunile greceşti, pierd 53,5% din cât ar fi trebuit să le plătească Atena, daca ar fi fost ea vreodată capabilă să plătească. Banca Naţională a Greciei şi Eurobank EFG, alături de banca franceză BNP Paribas şi cea germană, Commerzbank, sunt principalii creditorii privaţi.

BNP a pierdut, pe hârtie, la un simplu bilanţ, 75% din investiţiile sale în Grecia. Mihaela Gherghişan: Grecia rămâne în zona euro

Băncile au acceptat acea schimbare de obligaţiuni greceşti cu unele noi care valorează mai puţin (au practic jumătate din valoare) şi au o dobândă progresivă mai mică. Dacă adăugam aici şi faptul că scade această dobândă şi ajunge în câţiva ani la circa 4%, atunci pierderile băncilor şi investitorilor se ridică la 70% per total.

Pentru moment, asociaţia băncilor, care a avut putere de negociere în dosarul grec, spune că, în ciuda acestor pierderi, vor exista beneficii pe termen lung pentru întreg sistemul bancar…

Este aceasta ultima dată când Grecia este salvată în acest fel?

Economia greacă se află în plină recesiune, ceea ce nu ajută la plata datoriilor. De aceea, luni noapte s-a discutat îndelung privind durata acestei datorii care trebuie să scadă acum în mod normal de la 160% la 125% din PIB măcar, şi asta