Ţările zonei euro au înregistrat progrese, în noaptea de luni spre marţi, în vederea unui acord asupra celui al doilea plan de ajutorare a Greciei menit să conducă la evitarea unui default plin de riscuri, dar continuau să caute să acopere o sumă de câteva miliarde de euro, informează Mediafax, citând AFP.
Reuniţi de luni după-amiaza la Bruxelles, miniştrii de Finanţe ai celor 17 ţări din Uniunea Monetară urmează să decidă dacă sunt întrunite condiţiile în vederea aprobării acestui plan de salvare care cuprinde un ajutor public în valoare de aproximativ 130 de miliarde de euro şi o ştergere parţială a datoriei greceşti deţinuă de creditori privaţi, în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro.
Negocierile sunt dificile, deoarece numeroase ţări se îndoiesc de capacitatea Greciei de a-şi îndeplini promisiunile de reformă, cu atât mai mult în contextul în care în aprilie ar putea avea loc alegeri legislative, susceptibile să conducă la o "refacere a cărţilor". Aceste ţări se întreabă dacă nu ar fi mai bine să lase Grecia să se îndrepte către intrarea într-o incapacitate de plată.
Atena a îndeplinit deja, pe hârtie, partea sa de contract, pliindu-se pe exigenţele creditorilor săi publici (angajamente scrise ale celor doi lideri ai partidelor de coaliţie, un plan de economii în valoare de 3,3 miliarde de euro), cu preţul unor manifestaţii uneori violente la Atena.
Însă un raport al principalilor finanţatori ai ţării a relevat că planul de salvare în ansamblul său nu ar permite reducerea datoriei publice greceşti la nivelul prevăzut, şi anume de 120% din PIB până în 2020, aşa cum cer FMI şi unele ţări ca Germania şi Luxemburg.
Problema constă în faptul că suma ajutorului public nu va putea depăşi 130 de miliarde de euro, a avertizat luni liderul Eurogrupului, Jean-Claude Juncker.
În vederea soluţionării acestei ecuaţii, minişt