Miniştrii de finanţe din zona euro s-au întâlnit ieri pentru a discuta despre planurile de salvare a Greciei, care cuprind şi cel mai mare schimb de obligaţiuni din istorie, de 200 de miliarde de euro.
Deşi oficialii s-au arătat optimişti la început, atmosfera s-a încins pe parcurs după ce ministrul olandez de finanţe a forţat nota şi a cerut prezenţa permanentă a reprezentanţilor finanţatorilor internaţionali la Atena pentru supravegherea execuţiei bugetare.
Însă miniştrii de finanţe din Grecia şi Finlanda au semnat un acord prin care Atena se angajează ca principalele bănci elene să furnizeze ca garanţii lichidităţi şi active de calitate ridicată. De acord Finlanda condiţiona participarea la programul de bailout, potrivit Reuters.
Reprezentantul Germaniei în consiliul director al BCE Jörg Asmussen a glumit la sosirea la reuniunea miniştrilor de finanţe spunând că duce în servietă rezerva de aur a instituţiei. Jean-Claude Juncker, şeful Eurogroup, a sosit în schimb la reuniune cărând mai multe kilograme de documente. Şeful institutului german Ifo Hans-Werner Sinn apreciază că Grecia ar trebui să folosească banii de bailout pentru a amortiza ieşirea din zona euro.
În ultimele zile, schimbul tăios de replici între Berlin şi Atena, atitudinea extrem de dură adoptată de liderii europeni în negocierile cu statul elen şi neîncrederea acestora în capacitatea politicienilor greci de a respecta angajamentele de reformă au făcut ca un acord de bailout să pară imposibil.
Un default sever al Greciei ar forţa, cu siguranţă, statul să iasă din zona euro, iar efectele ar avea consecinţe catastrofale, notează The Wall Street Journal (WSJ). Dar eficienţa noului bailout depinde în mare măsură de succesul planului de reducere a datoriilor greceşti deţinute de creditorii privaţi şi de respectarea de către Grecia a condiţiilor primului program de sprijin
