Baia Griviţa ar putea intra în reparaţii capitale. Pe ordinea de zi a şedinţei de joi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti figurează un proiect de hotărâre pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai proiectului.

Baia Griviţa este un ansamblu de clădiri alcătuit din construcţia principală care adăposteşte baia comună, o construcţie adiacentă pentru centrala termică ce deserveşte baia, o construcţie etajată şi o piscină exterioară.

„Starea ansamblului băii este destul de precară deoarece partea de finisaje este vizibil afectată de umezeală, igrasie şi ciuperci. În zonele unde funcţionează saunele şi camerele de masaj finisajul este deteriorat iar placajele cu gresie, faianţă şi mozaic sunt parţial deteriorate. Sistemul de evacuare a apelor meteorice este de asemenea deteriorat (burlane, jgheaburi, învelitoare), ceea ce a dus la infiltraţii de apă la nivelul tavanelor. În majoritatea încăperilor tencuielile sunt puternic deteriorate din cauza mediului umed şi din cauza diferenţelor mari de temperatură care apar între interior şi exterior pe perioada anotimpului rece. Sistemul de canalizare este unul foarte vechi şi subdimensionat, ceea ce duce la multe defecţiuni şi avarii”, se arată în Expunerea de motive care însoţeşte proiectul de hotărâre.

Baia Griviţa a fost înfiinţată de Regina Maria şi a fost inaugurată în 18 decembrie 1897. Din relatările referitoare la construcţia ce adăposteşte Baia Griviţa rezultă că aceasta a fost puternic afectată de cutremurele din anii 1940 şi 1977 şi nu există date din care să reiasă cum şi în ce măsură a fost afectată şi prin ce metode a fost consolidată.

În toamna anului 2001, Baia Griviţa a intrat într-un program de reabilitare. Construcţia, care era abandonată şi se găsea într-o stare avansată de degradare, a fost atunci modernizată. Lucrările au constat în refacerea completă a