Te-ai săturat de interminabila reluare a filmelor de la televizor sau de recitirea pentru copii a unei cărți de povești? În primul caz, o simplă măsurare a audienței tv ne poate demonstra că ne place de fapt să revedem un film.

Un studiu recent vine să răspundă la întrebarea, de ce ne place să revedem un film sau să recitim o carte? În primul rând, putem sta liniștiți, nu este o dependență sau vreun ritual bolnăvicios, cât mai mult un efort conștient de a căuta noi semnificații sau înțelesuri. O curiozitate cu efect terapeutic.

După cum scriu cei de la LiveScience.com, Cristel Russel specialist la American University a chestionat alături de colegii lui 23 de subiecți, încercând să găsească explicații pentru plăcerea de a „re-consuma” un produs. Din rezultatele studiului lor înțelegem că re-citirea unei cărți sau pofta cu care urmărim un film în reluare, nu este o încercare disperată și nostalgică a consumatorului de a se agăța de trecut, așa cum s-a crezut inițial. Este vorba despre o disponibilitate de a revedea cu o privire mult mai atentă și poate și mai critică, aspecte din povestea inițială, care la prima vizionare au rămas neînțelese. Cristel Russel spune, citez: „Re-citirea unei cărți se face cu aceeași ochi, privirea însă diferă iar noua percepție poate aduce adevărate beneficii terapeutice”.

La studiul realizat de specialiștii de la American Univerisity a participat și un preot. Acesta a spus că recitește Biblia cu regularitate găsind astfel noi înțelesuri în pasaje pe care le consideră că fiind inițial cunoscute lui.

Prin acest studiu, autorii au confirmat o teorie a filosofului german Martin Heidegger, care în 1953 a susținut că repetarea permite unui om să înțeleagă mai ușor trecutul. Re-consumarea dizolvă cumva contrastul între trecutul personal și prezent, reușind astfel să interpretăm diferit prin alte cuvinte sau