Guvernul aşteaptă implicarea băncilor private în acordarea de credite pentru proiectele dezvoltate cu fonduri europene, dar răspunsul bancherilor nu este unul prea încurajator.

"Nu ne putem duce la bănci să le cerem: daţi credite" - iată răspunsul dat de Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi şef al CEC Bank, la întrebarea: cum pot fi implicate băncile în finanţarea proiectelor cu fonduri europene în condiţiile în care lipsa cash-flow-ului este unul dintre motivele ratei reduse de absorbţie a fondurilor UE.

"Nu toate băncile şi-au propus în strategie să facă astfel de finanţări", a comentat Gheţea la un seminar legat de implicarea băncilor în acordarea de credite pentru proiectele europene.

Ministrul afacerilor europene Leonard Orban, care are în gestiune şi problema coordonării gestiunii fondurilor UE, le-a cerut ieri băncilor să elaboreze de comun acord cu administraţia măcar un set minim de criterii de eligibilitate şi evaluare a proiectelor similar cu criteriile de analiză financiară utilizate în mediul bancar şi care să poată fi preluate în ghidul solicitanţilor.

Orban ar mai vrea ca băncile să iniţieze produse de creditare exclusive destinate beneficiarilor de proiecte europene, produse de creditare care, spune el, să ţină seama de caracteristicile finanţărilor din fonduri externe nerambursabile şi să fie diferite, aşadar, de produsele de creditare uzuale.

Nu este clar cum ar urma să arate un astfel de produs, însă reprezentanţii băncilor nu au zis nici da, nici nu.

O încercare de a atrage băncile într-un parteneriat pe fonduri UE a mai fost făcută în 2010, însă ea nu s-a concretizat într-o colaborare strânsă. Băncile au admis să elibereze aşa-numita "scrisoare de confort angajantă" care girează beneficiarii în privinţa capacităţilor de finanţare a proiectelor.

Problema ete că aceas