Ministrii de Finante din zona euro au aprobat marti, dupa mai bine de 12 ore de negocieri, planul de salvare a Greciei. Acesta prevede un ajutor public in valoare de 130 de miliarde de euro si o stergere partiala a datoriei grecesti detinuta de creditori privati. Acordul pare sa indeparteze, cel putin pe termen scurt, perspectiva unui default al Atenei, care ar putea antrena iesirea Greciei din zona euro si consecinte negative in cascada pentru soliditatea financiara a regiunii. Sursa imagine: travels.com.jpg
In urma negocierilor din aceasta noapte, sectorul privat a acceptat sa suporte 53,5 % din datoria greaca (estimata la 230 miliarde de euro), in loc de 50% cum era initial prevazut. Planul de salvare a Greciei va permite totodata ca rata de indatorare a tarii sa se reduca semnificativ, de la 160% la doar 120,5 % din PIB in 2020.
Vestea privind acordul la care s-a ajuns marti la Bruxelles, aparuta initial in presa pe surse, a fost confirmata in aceasta dimineata de liderul ministrilor de finante din zona euro, Jean-Claude Juncker. Acesta a declarat ca “acordul de amploare” va conduce la o “foarte semnificativa reducerea datoriei” grecesti si va asigura viitorul acestei tari in interiorul zonei euro. Junker a mai spus ca “eurogrupul este pe deplin constient de eforturile depuse deja de cetatenii greci” dar ca societatea elena trebuie sa continue pe aceasta cale pentru a readuce economia pe linia de plutire.
Masurile de austeritate adoptate de autoritatile elene au provocat deja ample actiuni de protest in Grecia, soldate adesea de ciocniri intre manifestanti si fortele de ordine. Tensiunile sociale s-ar putea agrava, dat fiind ca acordul de marti va presupune taieri si mari ale cheltuielilor publice fata de cele planificate initial. O intrebare cheie este daca aceste masuri dure de austeritate vor ajuta intr-adevar economia greaca sa devina ma
