Bruxelles-ul a aprobat pe ultima sută de metri un nou împrumut de urgenţă pentru salvarea Atenei, însă chiar oficialii UE se îndoiesc de reuşita acestuia.

Programul de asistenţă financiară de 130 de miliarde de euro aprobat ieri-noapte pentru Grecia, după câteva luni de negocieri, are deficienţe majore şi nu este deloc suficient pentru a rezolva problemele, se arată într-un document confidenţial elaborat de FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală europeană obţinut de „Financial Times".

Raportul de 10 pagini privind sustenabilitatea datoriei publice a Greciei, care a fost trimis miniştrilor de Finanţe din zona euro săptămâna trecută, ilustrează un tablou sumbru pentru economia europeană. Analiza arată că Grecia ar putea avea nevoie de un al treilea împrumut de urgenţă în valoare de 50-75 de miliarde de euro în următorii doi ani.

Programul face mai mult rău

Practic, documentul confidenţial atrage atenţia asupra celor mai importanţi factori de risc care pot zădărnici orice tentativă de consolidare a economiei elene. În primul rând, impunerea austerităţii pentru atingerea unei ţinte a datoriei publice de 120,5% din PIB până în 2020 s-ar putea dovedi autodestructivă, iar nivelul datoriei publice ar putea să crească semnificativ.

În al doilea rând, programul de restructurare a datoriei publice a statului se bazează pe forţarea creditorilor privaţi să suporte pierderi în valoare de 107 miliarde de euro pentru datorii în valoare de 200 de miliarde de euro (adică mai mari de 50%), ceea ce înseamnă că vor trece ani buni până când un investitor va mai avea încredere să finanţeze Grecia. În tot acest timp, fără acces pe pieţe, statul va rămâne dependent de UE şi de FMI pentru finanţare.

Germania, Olanda şi Finlanda au devenit extrem de reticente de când au primit acest raport şi, de aceea, negocierile privind programul s-a