Ziua Limbii Materne, serbată pe plan internaţional la 21 februarie, este marcată şi în Dobrogea, spaţiul geografic unde trăieşte cea mai complexă populaţie a României, formată din români şi minorităţi.
Cea mai frumoasă şi elocventă celebrare este chiar faptul că pe aceste meleaguri, fiecare poate vorbi în limba sa maternă fără teama de a fi izolat şi pus la zid. Asociaţia pentru Resurse Culturale, înfiinţată de un fost jurnalist, a reunit cu această ocazie interlocutori ai diferitor minorităţi etnice din Dobrogea. Mădălin Roşioru, publicist la Revista Tomis şi Adevărul Constanţa, explică de ce a avut această iniţiativă.
„Cultivarea limbii materne este o chestiune de ecologie culturală. Dacă ne preocupă salvarea biodiversităţii, a speciilor periclitate, nu văd de ce nu ne-ar preocupa la fel de mult păstrarea limbilor naturale pe cale de dispariţie. O astfel de iniţiativă este cu atât mai firească într-un spaţiu multicultural cum e Dobrogea, în care armonia interculturală e la ea acasă. Asociaţia pentru Resurse Culturale şi-a asumat, prin statut, reflectarea diversităţii culturale locale şi încurajarea dialogului intercultural. Nu am făcut decât să preluăm din mers una dintre direcţiile Revistei Tomis, desfiinţate în 2010 instituţional, dar nu şi în spirit: unele dintre misiunile sale i-au supravieţuit, graţie iniţiativelor particulare ale foştilor redactori sau colaboratori. Ne-am bucurat enorm să găsim la etniile locale o disponibilitate instantanee pentru susţinerea Zilei Limbii Materne, declarate de UNESCO în 1999 şi celebrată fără întrerupere începând cu anul 2000, pe 21 februarie. Apreciem şi sprijinul domnului subprefect Aidun Curtmola. Interviurile prezentate oferă o imagine parţială a situaţiei interesului pentru păstrarea limbilor naturale vorbite în spaţiul dobrogean“, a declarat pentru Adevărul preşedintele Asociaţiei pentru Resurse Culturale, M
