În Europa de Est, există un val de acţiuni guvernamentale care încearcă să se răzbune pe trecutul comunist scrie „New York Times".

Un tribunal din Polonia, luna trecută, a decis că liderii comunişti care au impus legea marţială în decembrie 1981 fac parte dontr-un „grup criminal".

Preşedintele Bulgariei încearcă să „epureze" corpul ambasadorilor îndepărtându-i pe cei care au fost agenţi ai fostei securităţi. Tot în Bulgaria, a fost dezvăluit recent faptul că 11 dintre cei 15 episcopi ai ţării au fost agenţi ai securităţii comuniste.

FOTO Fosta mare sportivă Fiţa Lovin se fuduleşte că a semnat un jurământ de credinţă faţă de comunişti. Iată actul!

În Macedonia, parte a fostei Iugoslavii, Curtea Constituţională a oprit temporar, luna trecută, planurile guvernului de a extinde cercetarea privind foşti agenţi şi colaboratori.

Guvernul macedonean vânează colaboratorii, iar noua constituţie a Ungariei permite acţionarea în instanţă a foştilor comunişti.

„New York Times" aminteşte şi de România, unde, în timpul recentelor demonstraţii populare, pancartele şi sloganurile protestatarilor din Bucureşti „l-au echivalat pe din ce în ce mai nepopularul preşedinte Traian Băsescu cu dictatorul Nicolae Ceauşescu".

Tema comunismului e vie şi în domeniul cultural. În Polonia, un milion de oameni au mers la teatru pentru a vedea „Joia neagră", de Antoni Krauze, un film ce explorează un episod din 1970 când trupele guvernamentale au împuşcat sute de protestatari la Gdynia şi în alte oraşe de pe coasta baltică a Poloniei.

Temă de discuţie în lumea arabă

Peste tot, în Europa Centrală şi de Est, un consens al tăcerii pare a se fi destrămat, scrie publicaţia americană , unul care a permis mereu criticile şi discuţiile, dar care a estompat mereu vocile care cereau răfuiala.

Reconcilierea cu trecutul a plutit mereu deasup