Specialiştii cred pierderile din viticultură se vor cifra între 50% şi 80%, lucru care se va reflecta la toamnă, în preţul vinului.
Zăpada căzută în cantităţi impresionabile în Vrancea salvează agricultura judeţului doar în ceea ce priveşte cultura mare, respectiv grâu, porumb şi alte cereale. Zăpada ar fi fost bună şi pentru viticultură, numai că gerul năprasnic de la începutul lunii februarie, când timp de cinci zile au fost temperaturi constante de minus 20 degrade Celsius, a făcut prăpăd în viile podgorenilor.
Cum Vrancea este principalul bazin viticol al ţării, deţinând o suprafaţă de 25.000 de hectare plantate cu viţă de vie, pierderile pe care le vor înregistra atât micii producători, cât şi firmele mari de profil se anunţă pe măsură.
„Nu a mai întâlnit asemenea ger de 30 de ani. La mine, via este în vale şi este grav afectată de ger. Estimez pierderi de 80%. Pe data de 2 februarie au fost minus 27 de grade Celsius, ori se ştie că ochii de la coarda viţei de vie se pierd la minus 20 de grade. Au fost mai multe dimineţi la rând cu astfel de temperaturi, astfel că va fi un an dificil pentru viticultură", ne spune Adrian Porumb, care lucrează 140 de hectare de vie în zona Odobeşti. Producătorul este îngrijorat de această situaţie pentru că are demarată o investiţie în domeniul procesării şi îmbutelierii vinului.
Via mănâncă bani şi când nu produce nimic
Pentru producătorii mici, situaţia este şi mai dezastruoasă, în condiţiile în care abia reuşesc să-li scoate cheltuielile de la un ciclu agricol la altul.
„Este clar că producţia va fi cel puţin înjumătăţită. Deci plecăm din start cu un handicap, pentru că via trebuie muncită chiar şi dacă este compromisă anul acesta. Aici nu este ca la cultura mare, să zici că nu vrei să mai pui nimic în pământ anul acesta. Dacă nu munceşti via şi nu îi dai tratamentele la timp, anul viitor poţi