Dacă nu se montează parazăpezi, şi în următorii ani drumurile naţionale şi căile ferate vor fi vulnerabile în faţa viscolului. Din toamnă, Ministerul Mediului va începe plantarea de perdele forestiere de protecţie, însă efectul lor se va face simţit abia peste cinci ani.

Viscolul cumplit din ultima lună care a măturat sudul ţării readuce în actualitate o problemă mai veche a sistemului românesc de transporturi. Atât autostrăzile, cât şi drumurile naţionale şi căile ferate devin impracticabile la câteva ore după ce vântul a viscolit zăpada.

Maşini blocate sub zeci de tone de omăt, trenuri care s-au tot plimbat prin Bărăgan 60 de ore pentru a ajunge, în final, acolo de unde au plecat – aceasta a fost imaginea apocaliptică ce a caracterizat în ultima lună mai multe judeţe din sud-estul ţării. Şi totuşi, chiar nu există nicio metodă pentru ca numărul căilor de comunicaţii blocate să fie redus, astfel încât câteva zile de viscol să nu mai paralizeze total România?

Realizări de nici 1%

Cea mai eficientă soluţie pe termen lung este cea a înfiinţării perdelelor forestiere de protecţie. Legislaţia în acest sens există încă de acum opt ani de zile (HG nr. 994/2004), însă până anul trecut ea a fost total ineficientă. Din cauza ambiguităţilor textului de act normativ, nu s-a făcut mai nimic.

În perioada 2005-2006 s-au realizat documentaţiile tehnico-economice pentru înfiinţarea unei suprafeţe de 19.965 hectare de perdele forestiere de protecţie, din care 3.460 ha pentru protecţia căilor de comunicaţii. Ţinând cont de faptul că o perdea forestieră, pentru a fi eficientă, trebuie să aibă o lăţime de 20 până la 40 de metri, cele 3.460 de hectare s-ar fi tradus în aproximativ 1.150 km de drumuri sau căi ferate.

Până în prezent, au fost contractate doar opt obiective de investiţii (trei în judeţul Olt, tot atâtea în Dolj şi dou