Recent în Letonia a avut loc un referendum la care cetăţenii acestei ţări erau îndemnaţi să răspundă la o întrebare: dacă vor sau nu ca limba rusă să devină a doua limbă de stat. Plebiscitul a fost iniţiat de un lider al comunităţii rusofonilor din Letonia.

Oficialii letoni, inclusiv preşedintele Andris Berzins, nu au fost nici pe departe încântaţi de iniţiativă, mai ales că ţara trece printr-o recesiune economică complicată. Mai mult, letonii au văzut în această propunere a rusofonilor o încercare de a destabiliza situaţia din ţară. S-au mobilizat şi rezultatul a fost oarecum previzibil, prezenţa la vot fiind mai ridicată chiar decât la referendumurile anterioare, de circa 7o%. Mai exact, „contra" declarării limbii ruse drept a doua limbă de stat s-au exprimat aproape 75% din cetăţenii care s-au prezentat la referendum, adică circa 822.000 de persoane. „Pentru" s-au exprimat în jur de 25% din respondenţi sau 273.000.

Spre deosebire de Republica Moldova, Letonia (şi Estonia) a introdus restricţii în ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei, condiţionând aceasta prin cunoaşterea limbii majorităţii. Vreme de peste două decenii de la adoptarea Legii cetăţeniei, vorbitorii de rusă se plâng întruna că sunt discriminaţi, trimiţând petiţii la Bruxelles şi organizând, acum câţiva ani, mitinguri la care îşi exprimau revolta faţă de politica statului leton în materie lingvistică. La un moment dat s-au calmat, dar iată că anul acesta au repus pe tapet o veche obsesie, probabil, nu fără implicarea Moscovei, care e la mare strânsoare acum, dat fiind protestele anti-Putin. De aceea, nu este exclus ca referendumul să fie o iniţiativă venită de la Kremlin. Mitingurile de protest organizate la Chişinău de către comunişti şi aliaţii lor roşchişti fac parte din acelaşi scenariu. Pe lângă ţinta declarată a protestelor - critica faţă de AIE-2, ceea ce face Voronin şi clica sa est