În al 13-lea ceas de negocieri, consiliul miniştrilor de finanţe ai zonei euro (Eurogrup) a anunţat, în dimineaţa zilei de marţi, aplicarea celui de-al doilea plan de salvare a Greciei, care implică atât un ajutor financiar de 130 de miliarde de euro, cât şi o reducere de peste 53% a datoriei statului elen către investitorii privaţi.

Mulţi economişti, administratori de fonduri de investiţii şi brokeri atrag însă atenţia asupra faptului că cea mai importantă ştire legată de noul acord a fost cea potrivit căreia el nu este de ajuns pentru a salva Grecia, scrie presa străină.

La câteva ore după ce au început discuţiile dintre Eurogrup, oficialii eleni şi reprezentanţii băncilor care deţin titluri de stat elene, Reuters a publicat, în exclusivitate, conţinutul unui document, marcat drept "Confidenţial", în care era prezentată analiza de risc a implementării celui de-al doilea pachet de ajutor financiar primit de Grecia în ultimii doi ani.

În analiza de 9 pagini se precizează, conform sursei citate, faptul că în 2020 datoria publică a Greciei ar putea reprezenta tot 160% din PIB, ca şi acum, în loc de 120% din PIB, cât este nivelul estimat oficial de UE la acordarea acestui nou ajutor financiar.

Dumitru, Raiffeisen Bank: "Grecii trebuie să se ajute în primul rând singuri"

Nici văzută din România situaţia Greciei nu pare a se fi îmbunătăţit semnificativ, deşi acordul la care s-a ajuns marţi dimineaţă a fost anunţat drept unul crucial pentru însănătoşirea economiei statului elen.

"Problema datoriei Greciei este în continuare foarte gravă. Nu putem spune că s-a rezolvat", a declarat pentru gândul Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank.

El a precizat că, dincolo de ajutorul primit de la UE, FMI şi bănci, "Grecia trebuie să dovedească, mai întâi, că poate să lupte împotriva evaziunii fiscale de la nivel local". "Este greu de exp