Statutul de zone de refugiu în faţa crizei datoriilor suverane deținut de economiile Norvegiei și Suediei se clatină din cauza supraevaluării monedelor naţionale: coroana suedeză şi cea norvegiană au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani, în raport cu majoritatea monedelor de referinţă la nivel global.
Coroana norvegiană şi cea suedeză Krone și Krona
Potrivit unor evaluări realizate de OECD în funcţie de costul produselor și serviciilor, şi preluate de agenţia de ştiri Bloomberg, coroana suedeză (Krona) este considerată supraevaluată cu circa 25%, iar coroana norvegiană cu aproximativ 40%. Cele două economii, considerate până acum refugii în faţa crizei euro, par să sufere tot mai serios de boala ce ameninţă şi Elveţia – un alt refugiu în faţa crizei, care, pentru a-şi menţine competitivitatea economică s-a angajat într-un program de vânzare masivă de franci elveţieni, pentru menţinerea cursului francului sub nivelul de 1,2 euro. Nivel care, odată depăşit, i-ar distruge efectiv exporturile.
În încercarea de a contracara această tendinţă, Banca Centrală a Suediei a redus dobânda-cheie pentru a doua oară consecutiv, pe 16 februarie, după ce exporturile, care constituie aproximativ 50% din produsul intern brut, au scăzut cu 6% în decembrie. Exporturile norvegiene au scăzut, la rândul lor, cu 4,3% în al patrulea trimestru.
Îngrijorarea oficialilor suedezi față de efectele negative ale aprecierii monedei asupra creșterii economice în condițiile haosului din zona euro, pune presiune pe modificarea politicilor monetare implementate la sfârșitul lui 2010, când Stefan Ingves, guvernatorul Riksbank (Banca Centrală a Suediei), a respins cererile de a ține krona sub control.
Dealtfel, omologul norvegian al guvernatorului băncii suedeze, Oeystein Olsen, deja a declarat, săptămâna trecută, că este pregătit să ia măsuri contra creșt