Dezvoltarea haotică a Bucureştiului a creat confuzie şi în ceea ce priveşte cartierele acestuia. În lipsa unei delimitări oficiale, numele cartierelor şi graniţele dintre acestea au devenit neclare. Totodată, identitatea cartierelor tinde să se diminueze. Un grup de tineri arhitecţi şi urbanişti propune o împărţire a Bucureştiului în 61 de cartiere.

Propunerea se regăseşte în raportul proiectului „Revitalizare urbană orientată spre comunitate – Noi instrumente pentru revalorificarea spaţiilor publice ale cartierelor bucureştene”, care a fost derulat de Asociaţia Urban 2020 în perioada mai – decembrie 2011. Prin proiect, asociaţia şi-a propus să realizeze o analiză a spaţiilor publice comunitare din Bucureşti, în special a celor din cartierele de locuinţe colective, şi să propună o serie de soluţii pentru revitalizarea acestora. Pentru realizarea analizei s-a considerat că este necesară, mai întâi, înţelegerea împărţirii generale a Bucureştiului pe cartiere (câte cartiere, atâtea comunităţi) şi a modului de funcţionare al acestora. În lipsa unei „cartări oficiale”, autorii studiului au realizat o împărţire a cartierelor bucureştene.

„Ca rezultat al evoluţiei sale istorice caracterizată de încercări succesive de modernizare şi “îndreptare” a bulevardelor, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea şi continuând cu distrugerile din anii ‘80, Bucureştiul a pierdut o mare parte din ţesutul istoric şi din vechile mahalale şi cartiere cu tradiţie. Astfel, întâlnim astăzi o diversitate de unităţi: de la urme ale mahalalelor (Colţea), la parcelări din anii ’20-‘40 (Domenii), la cartierele din perioada comunistă (Titan – Balta Albă, Drumul Taberei, Berceni, Militari) şi până la zecile de noi ansambluri rezidenţiale construite în ultimii ani (Asmita Garden, Complexul Jupiter etc.)”, se spune în raport.

Cartierele, zone cu trăsături particulare

Î