Imediat dupa instalarea Guvernului Ungureanu am facut trei sondaje de opinie pentru a vedea de unde incepe luna lui de miere. Nu ne-a comandat nimeni aceste sondaje, ele fac parte dintr-un studiu stiintific despre viata politica, intitulat “Romania politica”, o serie cercetari pe care le pregatesc pentru o carte despre sistemul politic de la noi care va aparea in strainatate, anul viitor . Cum anul politic 2012 va constitui nucleul temporal al cercetarilor, am decis sa incepem cercetarile inca de la debutul protestelor si apoi sa nu pierdem lansarea noului guvern, ca elemente de comparatie si ca puncte de pornire ale evolutiilor intr-un an electoral.
De altfel, anul electoral este cu mult diferit in comparatie cu anii in care nu exista incarcatura si tensiunea politica a alegerilor. Anii electorali se caracterizeaza printr-o mai mare volatilitate a opiniilor si a formelor de atasament politic. Apar cele mai puternice desolidarizari si, uneori, aproape 50% dintre alegatori isi modifica optiunea de vot pe parcursului unui an (evident, nu toti in aceeasi directie).
Am repetat sondajul peste o saptamana, pentru a vedea in ce masura a fost vorba de emotie spontana, legata de aparitia unui nou guvern si cat ramane dupa ce guvernul este forfecat timp de o saptamana de opozitia politica sau de presa. Efectul este nesemnificativ, probabil pentru ca guvernul Ungureanu a venit in urma unor manifestatii de strada, iar entuziasmul a fost moderat de o cadere a partidului principal de guvernamant, in timpul protestelor, de peste 10%.
Increderea in noul guvern
Aducerea unui nou guvern, cu un prim ministru independent, cu o imagine neafectata de lupta politica din ultimii 2-3 ani, in care PDL si-a sacrificat chiar si ministri cu o imagine mai buna, a reusit sa mai reduca din caderea politica a PDL, dar energia cea mai importanta s-a cheltuit aici. Nu a mai ra