Grecii nu văd niciun ban pentru că noul pachet de salvare va fi folosit pentru plata unor creditori şi pentru recapitalizarea băncilor Economia elenă nu primeşte niciun ban, aşa că se va lupta în continuare cu austeritatea Pentru că nu sunt convinse de rezultat, bursele au reintrat pe roşu Miniştrii de finanţe din zona euro au aprobat cel de-al doilea program de salvare a Greciei de la faliment, de 130 de miliarde de euro, însă pachetul cuprinde în special măsuri care fac prioritară plata datoriilor către creditori, bani pentru capitalizarea băncilor şi supravegherea mai strictă a finanţelor greceşti. Planul nu atinge probleme precum impulsionarea creşterii economice, ci din contră, este condiţionat de măsuri dure de austeritate care riscă să scufunde economia elenă într-o recesiune profundă, iar analiştii se tem că Grecia va avea nevoie de încă un program de salvare.
După aproape 14 ore de discuţii şi negocieri, miniştrii de finanţe au aprobat o finanţare de 130 de miliarde de euro pentru Grecia şi au elaborat un plan pentru reducerea datoriei acestui stat la 120,5% din PIB până în 2020, de la 160% din PIB în prezent.
Un nivel al datoriei de 120,5% din PIB este foarte apropiat de pragul acceptat şi considerat ca sustenabil de FMI, scrie The Wall Street Journal.
Acordul este însoţit de o schemă de conversie a obligaţiunilor greceşti deţinute de investitorii privaţi în titluri cu maturităţi mai îndelungate şi un cupon mai mic.
Creditorii din sectorul privat ai Greciei au acceptat astfel pierderi de 53,5% din valoarea nominală a obligaţiunilor deţinute, echivalentul a peste 100 de miliarde de euro. Iniţial fusese negociată o depreciere de 50%, care echivala cu o pierdere de aproximativ 70% pe valoarea actuală a creanţelor.
Obligaţiunile de 14,5 miliarde de euro care ar fi trebuit răscumpărate de guvernul elen pe 20 mart
