Degradarea condiţiilor de viaţă şi incapacitatea partidelor tradiţionale de a propune soluţii pentru ieşirea din criză dau câştig de cauză formaţiunilor extremiste.

Susţinerea măsurilor de austeritate cerute de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional pentru acordarea planului de salvare în valoare de 130 de miliarde de euro a costat scump cele două mari partide politice greceşti. Partidul Socialist (PASOK) şi Noua Democraţie (conservator), care formează baza coaliţiei ce a votat, săptămâna trecută, noile măsuri de austeritate, se îndreaptă spre cel mai mic scor înregistrat vreodată, notează Reuters.Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul GPO, şi dat publicităţii luni, Noua Democraţie este creditată cu 19,4% din intenţiile de vot, iar Partidul Socialist, cu 13,1% . Cele două formaţiuni au pierdut două puncte procentuale faţă de decembrie.

Extremiştii urcă la peste 30 de procente

Partidul Democrat de Stânga şi Coaliţia Stângii, două mişcări ostile planului de salvare impus de UE, BCE şi FMI, au crescut, ajungând la 12% din intenţiile de vot şi respectiv 8,5%. Partidul Comunist (KKE) urcă şi el, fiind cotat cu 9,5% din preferinţele electoratului elen.

Popularitatea prim-ministrului Lucas Papademos s-a prăbuşit cu douăzeci de procente, de la 63% în decembrie, la 43% în februarie. Sondajul a fost efectat în perioada 16-21 februarie, pe un eşantion de 1.200 de persoane. Analiştii politici greci spun că această situaţie a fost favorizată de intervenţia Uniunii Europene, în special prin impunerea lui Lucas Papademos ca „premier-marionetă" şi prin presiunile făcute asupra fostului prim-ministru Giorgios Papandreu de a renunţa la referendumul privind planul de austeritate.

„Vrem alegeri acum, vrem schimbare. Tipii ăştia au luat totul, este timpul pentru chipuri noi pe scena politică", spune Panagiotis Ars