Premieră în finanţele europene: Ungaria ar putea fi sancţionată pentru că nu a făcut suficient – şi de fapt mai nimic – în ultimii opt ani pentru a-şi reduce deficitul public. Sancţiunea este inedită: i se vor suspenda fondurile de coeziune în valoare de aproape jumătate de miliard începând cu 2013, dacă situaţia nu se redresează până atunci. Posibilitatea acestei sancţiuni este înscrisă în Pactul de stabilitate al euro, dar n-a fost niciodată folosită.

Cum s-a ajuns la acest caz extrem? Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan:

Este într-adevăr un caz extrem şi asta întrucât de la aderarea sa la Uniunea Europeană în 2004, Ungaria a fost în mod constant în dificultate privind deficitul public. Comisia Europeană a avertizat-o în repetate rânduri, iar în 2006 a deschis o acţiune de monitorizare a Ungariei în acest sens. Mihaela Gherghişan: Este un caz extrem

Acţiunea, de care au beneficiat şi alte state, numită procedură de avertisment timpurie, a curs câţiva ani cu trimiterea dosarului de mai multe ori pe masa miniştrilor europeni de Finanţe, care decideau să menţină Ungaria sub observaţie în continuare.

Ungaria este singura ţară care a fost sub această monitrizare europeană ani de-a rândul. În decembrie 2011, Comisia Europeană a lansat noi avertismente unui număr de ţări care ar fi trebuit să facă eforturi colosale de reducere a cheltuielilor imediat. Ungaria era printre ele, Belgia de asemenea. Dacă Belgia a reuşit atunci să navigheze corect, tăind diferite fonduri şi cheltuieli, reducând frauda fiscală şi renunţând la o serie de prime guvernamentale, Ungaria a decis că nu are nimic de făcut.

Motivul este că, cel puţin pe hârtie, în statisticile guvernului de la Budapesta, Ungaria a fost şi este în norme, iar deficitul său public s-a aflat sub 3% întotdeauna. Comisia Europeană a răspuns deja acestui argument spun