Miniștrii de Finanțe ai zonei euro, în încercarea de a acoperi găurile financiare din cel de-al doilea plan de salvare a Greciei au apelat la Banca Centrală Europeană.
Însă aceasta, cu toate că a acceptat să renunțe la niște profituri potențiale de 5 miliarde de euro de pe urma obligațiunilor grecești deținute, s-a protejat împotriva altor pierderi impuse și a reușit să evite să fie obligată să facă plăți directe către guvernul de la Atena.
Înainte de întâlnirea cu miniștrii de Finanțe, Mario Draghi, președintele BCE, a exclus acceptarea de pierderi pe portofoliul grecesc. Acesta a fost achiziționat contra a aproximativ 40 de miliarde de euro în cadrul unui program lansat de Jean-Claude Trichet, predecesorul său, în mai 2010, când criza datoriilor suverane a amenințat, pentru prima oară, să scape de sub control. BCE, a declarat Draghi, nu se poate implica în „finanțarea monetară” a guvernelor, lucru care este interzis conform legislației europene, conform publicației financiare „Financial Times”.
Citește aici ce măsuri trebuie să implementeze Grecia în următoarele nouă zile pentru a putea accesa banii din fondul de urgență
Miniștrii de Finanțe au reușit, însă, cu acordul lui Draghi, să rezerve profiturile potențiale de 5 miliarde de euro pe care BCE se așteaptă să le încaseze, în următorii trei ani,de pe urma obligațiunilor grecești deținute. Odată distribuite, guvernele vor folosi aceste fonduri drept compensație dacă propriile costuri de finanțare sunt mai mari decât dobânda artificială scăzută impusă împrumuturilor oficiale către Grecia.
„Echilibristica” lui Draghi
Îndemânarea BCE se potrivește cu stilul pragmatic al lui Mario Draghi, manifestat de la numirea acestuia în funcția de președinte, pe 1 noiembrie 2011. În decembrie, BCE a injectat nu mai puțin de 489 de miliarde de euro în sistemul bancar european, cauzând o
