Comisia Europeană a decis miercuri să folosească puterea de decizie a Curţii Europene de Justiţie în polemica declanşată de acordul ACTA. Pentru unii, acest acord protejează proprietatea intelectuală, pentru alţii el este un afront adus libertăţilor fundamentale, mai ales ale internauţilor. Cum diviziunile sunt resimţite în interiorul Comisiei Europene însăşi, s-a decis implicarea Curţii de Justiţie, care trebuie să dea un verdict: este sau nu ACTA conform cu valorile şi libertăţile apărate de UE?

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan:

UE şi 22 de state membre ale acesteia sunt semnatare ale ACTA, dar asta nu înseamnă că acordul se aplică deja sau se va aplica în curând în aceste ţări, printre care şi România. Pe planul UE, alte «voturi» sunt necesare. ACTA este un acord internaţional care, pentru a deveni literă de lege europeană, are nevoie de o decizie ministerială a UE (adică luată într-o reuniune a miniştrilor de resort ai statelor membre) şi de un vot pozitiv al Parlamentului European. Mihaela Gherghişan: Tot mai multe state semnatare opresc procesul de ratificare

Aici lucrurile se vor complica, întrucât Parlamentul este majoritar împotriva acestui acord, aproximativ 400 din cei 736 de deputaţi UE au semnat o scrisoare împotriva acestui text. Parlamentul va dezbate problema în şedinţa plenară în luna iunie.

Pe plan naţional, în ţările ce au semnat acest acord, se va proceda la o ratificare parlamentară. Dar deja vedem că mai multe state semnatare, printre care Polonia, Bulgaria, Cehia şi Letonia, au oprit procesul de ratificare, Polonia anunţând chiar că renunţă la acest proiect.

Cu toate că apărătorii acordului ne spun că el nu va schimba nimic în felul de utilizare al internetului, ACTA riscă totuşi să îngrădească unele libertăţi, cum ar fi cele de procurare gratis, online, a unor materiale în mod normal