Singurul ajutor primit de familiile monoparentale e alocaţia complementară, între 45 şi 200 de lei.
În ultimele decenii, numărul părinţilor care îşi cresc copiii singuri, majoritatea femei, a crescut: la recensământul din 2002, familiile cu un singur părinte aveau o pondere de 13% din total, iar, în prezent, se estimează că reprezintă aproape un sfert. Fenomenul se datorează mai ales divorţului soţilor.
La limita subzistenţei
Famiile monoparentale trăiesc adesea într-o sărăcie lucie. Un studiu din 2004 efectuat de Institutul Național de Statistică arată că 23,8% dintre acestea au restanţe în mod constant la întreţinere şi la ratele bancare. În aceste condiţii, părintele este nevoit să muncească mai mult, astfel că ajunge să petreacă mai puţin timp cu copilul, în detrimentul educaţiei lui.
Daniela L., 30 de ani, îşi creşte singură fiica. Copilul are 6 ani, iar tatăl ei a părăsit-o de când avea puţin peste un an. Părintele ei nu a cerut drept de vizită şi nici pensie alimentară nu-i mai plăteşte, astfel că întreţinerea familiei cade pe umerii mamei, care lucrează de dimineaţa până seara ca vânzătoare.
"Câştig 700 de lei, bani din care trebuie să plătesc şi întreţinerea, şi mâncarea şi cheltuielile cu grădiniţa fetei", povesteşte Daniela.
Singurul ajutorul social de care beneficiază este o alocaţie complementară de susţinere a familiei în valoare de 45 de lei, însă a fost deja somată că i se va tăia acest drept, fiindcă nu şi-a plătit impozitele. "Din toamnă, fata merge la şcoală, iar cheltuielile vor creşte: rechizite, fondul şcolii, fondul clasei", spune Daniela.
PĂREREA PSIHOLOGULUI
„Când tatăl dispare, o rudă sau un nou partener trebuie să-i ia locul”
Părintele singur trebuie să ţină loc şi de mamă, şi de tată, ceea ce nu este o misiune uşoară, spun psihologii. Mamele au tendi
