Comunitatea internaţională este preocupată de situaţia din Somalia. Joi are loc la Londra o conferinţă consacrată acestei ţări. După 20 de ani de război civil, răstimp în care au prosperat piraţii şi rebelii islamişti, speranţele de progrese spre o normalizare a situaţiei sunt foarte mici.
40 de ţări din regiune sau implicate în eforturile de reconstrucţie, plus instituţii precum ONU, Uniunea Europeană, Uniunea Africană, dar şi Liga Arabă sunt reprezentate în capitala britanică.
Premierul somalez, Abdiweli Mohamed Ali, în fruntea unei delegaţii eterogene, a exclamat ajungând la Londra: "20 de ani de haos ajung!". În opinia sa, acordul-cadru semnat de responsabilii somalezi sâmbăta trecută şi diversele înfrângeri ale islamiştilor în faţa forţelor somaleze şi ale altor patru armate africane sunt tot atâtea dovezi că situaţia se ameliorează în această ţară din cornul Africii.
Participanţii la conferinţa de la Londra sunt însă mai circumspecţi. Trebuie spus că până acum, cel puţin zece planuri de reglare a crizei au eşuat. Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, şi-a exprimat dorinţa ca noul proiect de constituantă ce prevede crearea unui stat federal reprezentativ să fie aplicat cât mai repede şi complet.
Se va pune însă din nou joi problema banilor, or mulţi sunt reticenţi în a deschide din nou robinetul finanţărilor. Prim-ministrul somalez speră totuşi să obţină un plan Marshall pentru ţara sa.
Pentru moment, joi se pun bazele unui aşa-zis fond de sprijin, pe care Marea Britanie a anunţat deja că-l va alimenta cu peste 23 de milioane de euro.
Pe plan militar, Consiliul de Securitate al ONU a decis în unanimitate mărirea efectivelor forţelor armate AMISOM, desfăşurate în Somalia, de la 12 mii la aproape 18 mii de soldaţi. Forţa, în exclusivitate formată din africani este finanţată de europeni.
Comunitatea internaţională e
