- Comentariu - nr. 959 / 23 Februarie, 2012 Tot mai multi sunt romanii care, in aceste vremuri de brambureala postdecembrista, se intreaba: de ce, oare, nu se implica adevaratii intelectuali, mai ales tinerii, in aceasta politica numita "arta a compromisului"? Poate si pentru ca i-au citit, si pe I.L.Caragiale, atat de actual azi in Romania, dar si pe Churchill, care spunea ca "in politica nu exista sentimente, ci doar interese!". Politica, intr-adevar, nu-i un tangou argentinian, nici un vals vienez, ci o calcare marunta pe bataturi si o dare salbatica la gioale! Vazandu-i pe politicienii de azi calcand spectaculos prin strachini, in postura unor Trahanache, Catavencu, Branzovenescu, Dandanache, le este rusine de ce se petrece pe la noi si, deocamdata, intelectualii stau departe de aceasta lume monstruoasa a lui Farfuridi si Gudurau. Iar cand o mai si aud pe Eba, mezina prezidentiala, vorbind despre "succesuri", fug mancand pamantul, asa cum o fac si atunci cand mangafale parlamentare tin discursuri agramate in acel spatiu care nu ar trebui sa fie pentru bufoni, circari, semidocti, imbuibati. Ca roman, ca ziarist, de aproape 50 de ani cu condeiul in slujba adevarului si a cresterii limbii noastre si a Neamului, ii indemn pe tinerii intelectuali sa intre in politica. Am spus in politica, nu in aceasta mocirla prezenta a compromisului abject si a macularii fara limite. Ei, tinerii intelectuali, sunt speranta. Sunt ziua de maine si viitorul Romaniei! Gandindu-ma la ei, ii indemn sa procedeze asa cum au facut si inaintemergatorii nostri, la 1848, mai apoi la 1 Decembrie 1918, dupa ce au luptat cu arma in mana in bataliile Primului Razboi Mondial, pentru a face Unirea si Romania Mare! Noi, cei prin prea multe incercari ale vietii trecuti, care, dupa un razboi nimicitor, cel de-Al Doilea Mondial, am refacut, inaltand-o sub poverile inrobitoare si spolierile sovieticilor,