După ce am văzut din nou cu toţii, oriunde ne-am fi aflat pe planetă, cât de convins au reacţionat din nou grecii în faţa oricăror tentative de extindere a austerităţii, după ce televiziunile au atras copios atenţia asupra nemulţumirii generale a poporului elen, după ce a fost deosebit de comentată aparenta contradicţie dintre protestul popular şi opţiunea majoritară în favoarea Europei şi a spaţiului euro (evidenţiată de sondaje extrem de recente), în urmă cu două zile Grecia pare a fi primit o nouă gură de oxigen, care nu va face decât să îi amelioreze suferinţa, puţin probabil să o salveze de la colaps.
Între timp, la Bucureşti, aflăm că unul dintre programele europene cele mai cunoscute, cel consacrat îmbunătăţirii calitative a resurselor umane este blocat datorită unor nereguli pe care Bruxelles-ul le-a identificat. Consecinţele, în pofida asigurărilor repetate pe care unele surse guvernamentale le dau, vor fi dezastroase.
De acolo de unde văd eu lucrurile, dintr-o Universitate românească, din cea mai importantă Universitate a acestei ţări, decizia Bruxelles-ului de blocare a acestui program sectorial va afecta în mod direct, imediat şi dramatic, un număr important de cercetători şi cadre didactice, un număr important de tineri integraţi unor programe doctorale sau post-doctorale.
În pofida a ceea ce se crede în deobşte, dincolo de mici asociaţii de apartament care s-au ocupat formal de redirecţionarea profesională a unor oameni şi care pe această cale şi-au însuşit sume importante din bani europeni, cele mai cunoscute Universităţi din această ţară ca şi unele institute de cercetare ale Academiei Române, au reuşit cu inteligenţa şi eficienţa să adauge alocaţiilor bugetare şi veniturilor proprii sume pe care în mod justificat şi cu totul benefic Uniunea Europeană le-a furnizat.
Aceşti bani au fost folosiţi de pildă pentru acordarea unor burse