La doar câteva zile după ce Germania, Finlanda și Olanda, împreună au reușit să impună noi condiții dure asupra guvernului de la Atena și a deținătorilor privați de obligațiuni grecești în cadrul programului de salvare a Greciei în valoare de 130 de miliarde de euro, colaborarea lor pare să fi intrat în impas în legătură cu creșterea puterii financiare a tamponului financiar al zonei euro de 500 de miliarde de euro.

Jan Kees de Jager, ministrul de Finanțe al Olandei, care a susținut condițiile impuse Greciei de Wolfgang Schäuble în cadrul negocierilor de luni, a cerut în mod public creșterea puterii financiare a fondului de urgență al zonei euro la 750 de miliarde de euro, anunță publicația financiară „Financial Times”.

Află aici care sunt condițiile impuse de Germania, Olanda și Finlanda în cadrul programului de salvare a Greciei

Guvernul olandez s-a arătat dispus să susțină planurile Comsiei Europene care dorește fie să mențină în funcțiune fondul de urgență temporar, EFSF, care mai dispune, încă, de 250 de miliarde de euro în paralel cu fondul de urgență permanent, ESM, în valoare de 500 de miliarde de euro și care va fi lansat în iunie, sau să combine resursele celor două fonduri. Finlanda, a treia țară cu rating financiar maxim „AAA”, și-a manifestat, la rândul ei, susținerea.

Citește aici în ce condiții au acceptat liderii europeni implementarea fondului permanent de urgență al zonei euro

Opoziția germană

Însă, în cadrul a două întâlniri separate a miniștrilor de Finanțe ale Uniunii Europene în această săptămână, întâlniri care ar fi trebuit să pregătească summitul liderilor UE de la începutul lui martie, Schäuble s-a opus cu vehemență acestor planuri, în pofida susținerii puternice a celorlalți miniștrii și a Băncii Centrale Europene.

Guvernul de la Berlin susține, în continuare, că o creștere a puterii f