Dacă producţia de cereale mari pare a nu fi foarte afectată, în ceea ce priveşte legumele şi viile se poate vorbi de un adevărat dezastru.

Agricultorii încearcă să evalueze pierderile suferite în urma celor trei săptămâni de viscole şi ger de până la miuns 30 de grade. Dacă la cereale nu ar fi probleme mari, întrucât culturile însămânţate în toamnă au fost protejate împotriva gerului de un strat gros de zăpadă, la culturile de legume în solarii, la vii şi livezi, se poate vorbi de dezastru. Situaţia cea mai grea este cea a legumicultorilor din localitatea gălăţeană Matca, unde cei 12.000 de locuitori sunt renumiţi pentru roşiile şi alte legume produse la solar, pe care le scot în pieţe timpuriu, ca trufandale. Solariile, construite de bârne de lemn acoperite cu folie de plastic, nu au rezistat.

Ninsoarea abundentă şi viscolită a depus peste solarii cantităţi impresionante de zăpadă, bârnele au cedat, foliile s-au rupt şi zăpada s-a prăbuşit peste răsadurile aflate la început de vegetaţie. „Aproximativ 30% din solariile din comună sunt distruse ca structură de rezistenţă, iar 90% din solarii sunt afectate pentru că s-a rupt folia sau s-au rupt stâlpii iar zăpada a cazut peste răsaduri şi legume şi acestea au îngheţat", a declarat primarul din Matca, Nelu Costea.

Nu îşi pot asigura recoltele

Legumicultorii au asistat neputincioşi la distrugerea recoltelor, fiecare familie suportând pagube de sute de milioane investite în folie, seminţe şi asigurarea 24 de ore din 24 a căldurii în solarii, cu sobe cu rumeguş. Mulţi dintre legumicultori încearcă an de an să îşi asigure solariile şi recoltele, dar firmele de asigurări refuză acest lucru: „Nu vor, spun că nu e profitabil să ne asigure", spune Paul Rusu. Situaţia e dramatică şi pentru viticultori. Spre exemplu, pe cele 4.000 ha de vie de la Staţiunea de Cercetări "Dealurile Bujorului" e estimată