La învestirea Guvernului Ungurea­nu, un rol decisiv la vot, în absenţa USL, l-au avut cei 17 deputaţi din grupul mi­norităţilor naţionale, altele decât cea maghiară. La scurt timp, grupul mi­norităţilor şi-a pus semnătura ală­turi de celelalte partide din coaliţie şi pe protocolul de aderare la Tratatul de guvernanţă fiscală. USL a refuzat să semneze documentul fără a şti ce pre­vede acest tratat şi care sunt con­se­cinţele pe termen mediu şi lung ale aplicării acestuia. Prin protocolul po­litic, grupul minorităţilor a susţinut sem­narea de către şeful statului la Con­siliul European a tratatului european de guvernanţă fiscală şi adoptarea în Parlament a legii de rati­fi­care a tratatului până la 31 decembrie 2012. Liderul grupului mi­no­ri­tă­ţilor, deputatul Varujan Pambuccian, declara după consultările de la Cotroceni pe această temă că trata­tul este "e ca o haină pentru vremuri grele. (...) De unii singuri nu avem nici o şansă, chiar dacă situaţia ma­cro­e­conomică nu arată rău deloc".

Deşi reprezintă minorităţi na­ţi­o­na­le care au o pondere sub 5% din po­pulaţia stabilă a României, cei 17 de­putaţi au înclinat balanţa în de­fa­voarea majorităţii, atât prin votul lor ins­talarea Guvernului Ungureanu, cât şi prin susţinerea cu ochii închişi a unui tratat ale cărui efecte nu se cunosc. Conform rezultatelor parţiale ale recensământului realizat în toamna trecută, minorităţile deţin o pondere mică din populaţia totală stabilă a României de 19.042.936 de locuitori. Astfel, 1.237.746 sunt maghiari, 619.007 – romi, 36.884 – germani, 51.703 – ucraineni, 28.226 – turci, 20.464 – tătari, 23.864 – ruşi lipoveni, iar 96.040 sunt de altă etnie. Organizaţiile lor primesc câte un mandat de deputat chiar dacă nu au obţinut suficiente voturi la alegeri. Potrivit Constituţiei, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor na­ţionale, care nu în­trunesc în aleger